Prematuritatea: cauze, simptome, tratament

Identificare

Orice naștere apărută înainte de săptămâna 37de sarcină este considerată naștere prematură.

<12% dintre nou-născuți sunt prematuri. Rata nașterilor premature crește. Gemenii și alți multipli au de 6 ori mai multe șanse de a fi prematuri decât o sarcină unică. De asemenea, mulți copii prematuri cântăresc <2500 gr la naștere.

Cu cât copilul se naște mai devreme, cu atât crește riscul complicațiilor.

• Prematur tardiv: 34-36 săptămâni
• Moderat prematur: 32-34 săptămâni
• Foarte prematur: <32 săptămâni
• Extrem de prematur: <25 săptămâni

Cauze / Agent infecțios / Factori de risc

Factorii materni

• Preeclampsie (cunoscută și sub numele de toxemie sau hipertensiune arterială în timpul sarcinii);
• Boli medicale cronice (cum ar fi boli de inimă sau de rinichi);
• Infecție (cum ar fi streptococul grupului B, infecții ale tractului urinar, infecții vaginale și infecții ale țesuturilor fetale / placentare);
• Consumul de droguri (cum ar fi cocaina);
• Structura anormală a uterului;
• Insuficiența cervicală (incapacitatea colului uterin de a rămâne închis în timpul sarcinii).

Factori care implică sarcina

• Funcție anormală sau scăzută a placentei;
• Placenta praevia (poziția de jos a placentei);
• Abrupție placentară (desprindere timpurie de uter);
• Ruptura prematură a membranelor (sac amniotic);
• Polihidramnios (prea mult lichid amniotic).

Factori care implica fătul

• Atunci când comportamentul fetal indică faptul că mediul intrauterin nu este sănătos;
• Gestație multiplă (gemeni, tripleți sau mai mulți).

Alți factori:

• Existența unei nașteri premature anterioare;
• Un interval mai mic de șase luni între sarcini;
• Conceperea prin fertilizare in vitro;
• Unele infecții, în special ale lichidului amniotic și ale tractului genital inferior;
• A fi subponderal sau obez înainte de sarcina;
• Evenimente de viață stresante, cum ar fi moartea unei persoane dragi sau violența domestică;
• Avorturi spontane multiple sau chiuretaje;
• Vătămări fizice sau traumă.

Simptome

Simptomele prematurității

Copilul poate avea simptome foarte ușoare sau poate avea complicații mai evidente. Unele semne de prematuritate includ următoarele:

• Un făt de dimensiuni mici, cu un cap disproporționat de mare;
• Părul fin acoperă o mare parte din corp;
• Temperatură corporală scăzută, în special imediat după naștere, din cauza lipsei de grăsime corporală depozitată;
• Respirație dificilă sau insuficiență respiratorie;
• Lipsa reflexelor pentru supt și înghițire, ceea ce duce la dificultăți de hrănire.

Complicațiile prematurității

Deși nu toți copiii prematuri au complicații, a fi născut prea devreme poate provoca probleme de sănătate pe termen scurt și lung. În general, cu cât se naște un copil mai devreme, cu atât este mai mare riscul de complicații. De asemenea, greutatea la naștere joacă un rol important.

Unele probleme pot fi evidente la naștere, în timp ce altele nu se pot dezvolta mai târziu.

Complicații pe termen scurt

În primele săptămâni, complicațiile nașterii premature pot include:

Probleme de respirație

Un copil prematur poate avea probleme cu respirația din cauza unui sistem respirator imatur. Dacă plămânii bebelușului nu s-au dezvoltat în totalitate, acesta nu va putea să respire normal. Copiii prematuri pot dezvolta și o tulburare pulmonară cunoscută sub numele de displazie bronhopulmonara. În plus, unii prematuri pot avea pauze prelungite în respirație, cunoscute sub numele de apnee.

Probleme cu inima

Cele mai frecvente probleme cardiace cu care se confruntă bebelușii prematuri este tensiunea arteriala scăzută.

Probleme neurologice

Cu cat un copil se naște mai devreme, cu atât este mai mare riscul de sângerare în creier, cunoscut sub numele de hemoragie intraventriculară. Majoritatea hemoragiilor sunt ușoare și se rezolvă cu un impact redus pe termen scurt. Dar unii bebeluși pot avea sângerări cerebrale mai mari, care provoacă leziuni cerebrale permanente.

Probleme de control al temperaturii

Copiii prematuri pot pierde rapid căldura corpului. Nu au grăsimea corporală stocată a unui sugar născut la termen și nu pot genera suficientă caldură pentru a contracara ceea ce se pierde prin suprafața corpului lor. Dacă temperatura corpului scade prea mult, poate rezulta hipotermie. Hipotermia la un copil prematur poate duce la probleme de respirație și niveluri scăzute de zahăr în sânge. Mai mult, un copil prematur poate consuma toată energia câștigată din hrănire doar pentru a rămâne cald. De aceea, copiii prematuri mai mici necesită caldură suplimentară de la un incubator până când sunt mai mari și capabili să își mențină temperatura corpului fără asistență.

Probleme gastrointestinale

Copiii prematuri au mai multe șanse de a avea sisteme gastro-intestinale imature, rezultând complicații precum enterocolita necrotizantă. Aceasta este o boală potențial gravă, în care celulele care acoperă peretele intestinal sunt rănite, poate apărea la copiii prematuri după ce încep să se hrănească.

Probleme hematologice

Copiii prematuri sunt expuși riscului de probleme cu sângele, cum ar fi anemia și icterul nou-născutului. Anemia este o afecțiune frecventă în care organismul nu are suficiente celule roșii în sânge. În timp ce toți nou-născuții au o scădere lentă a numărului de celule roșii din sânge în primele luni de viață, scăderea poate fi mai mare la copiii prematuri. Icterul nou-născutului este o decolorare galbenă a pielii și a ochilor unui bebeluș, care apare deoarece sângele copilului conține exces de bilirubină, o substanță de culoare galbenă. Deși există multe cauze ale icterului, este mai frecvent la copiii prematuri.

Probleme de metabolism

Copiii prematuri au adesea probleme cu metabolismul lor. Unii copii prematuri pot dezvolta un nivel anormal de scăzut de zahăr în sânge (hipoglicemie). Acest lucru se poate întamplă deoarece copiii prematuri au de obicei depozite mai mici de glucoză stocată decât bebelușii născuți la termen. Copiii prematuri au mai multe dificultăți în a-și converti glucoza stocată în forme active de glucoză.

Probleme ale sistemului imunitar

Un sistem imunitar subdezvoltat, obișnuit la copiii prematuri, poate duce la un risc mai mare de infecție. Infecția la un copil prematur se poate răspândi rapid în sange, provocând sepsis.

Complicatii pe termen lung

Pe termen lung, nașterea prematură poate duce la următoarele complicații:

Paralizia cerebrală

Paralizia cerebrală este o tulburare a mișcării, a tonusului muscular sau a posturii care poate fi cauzată de infecție, flux sangvin inadecvat sau leziuni ale creierului unui nou-născut, fie la începutul sarcinii, fie în timp ce copilul este încă tânăr și imatur.

Dizabilități de învățare

Copiii prematuri sunt mai predispuși să rămână în urmă la școală, în comparație cu alți copii de vârsta lor. La vârsta școlară, un copil care s-a născut prematur ar putea avea mai multe șanse de a avea dizabilități de învățare.

Probleme de vedere

Copiii prematuri pot dezvolta retinopatie prematură, o boală care apare atunci când vasele de sânge se umflă și cresc în stratul sensibil la lumină al nervilor din partea din spate a ochiului (retina). Uneori vasele anormale ale retinei cicatrizează treptat retina, trăgând-o din poziție. Când retina este îndepartată de partea din spate a ochiului, se numește detașare de retină, o afecțiune care, dacă nu este detectată, poate afecta vederea și poate provoca orbire.

Probleme de auz

Copiii prematuri prezintă un risc crescut de a-și pierde auzul. Toți bebelușii vor avea auzul verificat înainte de a pleca acasă.

Probleme dentare

Copiii prematuri care au fost grav bolnavi prezintă un risc crescut de a dezvolta probleme dentare, cum ar fi erupția dentară întârziată, decolorarea dinților și dinți aliniați necorespunzător.

Probleme comportamentale și psihologice. Copiii care s-au născut prematur pot avea mai multe șanse de a prezenta anumite probleme comportamentale sau psihologice, precum și întârzieri în dezvoltare.

Probleme cronice de sanatate

Copiii prematuri sunt mai predispuși să aibă probleme cronice de sănătate – dintre care unele pot necesita îngrijiri spitalicești – decât sugarii născuți la termen. Infecțiile, astmul și problemele de hrănire sunt mai susceptibile să se dezvolte sau să persiste. Sugarii prematuri prezintă, de asemenea, un risc crescut de sindrom de moarte subită a sugarului.

Tratament

Diagnosticul prematuritatii

Bebelușul născut prematur poate fi supus mai multor teste:

Monitor de respirație și ritm cardiac. Respirația și ritmul cardiac al bebelușului sunt monitorizate continuu. Citirile tensiunii arteriale se fac frecvent.

Intrare și ieșire de fluid. Se urmărește cu atenție cantitatea de lichid pe care bebelușul o ia prin hrănire și lichide intravenoase și cantitatea de lichid pe care o pierde bebelușul prin eliminarea urinei.

Analize de sânge. Probele de sânge sunt colectate printr-un ac introdus într-o venă pentru a monitoriza o serie de substanțe critice, inclusiv nivelurile de calciu, glucoza și bilirubină din sângele bebelușului. O proba de sânge poate fi analizată și pentru a măsura numărul de celule roșii din sânge și pentru a verifica anemia sau pentru a evalua o infecție. Dacă medicul bebelușului anticipează că vor fi necesare mai multe probe de sânge, personalul medical poate introduce o linie intravenoasă centrală ombilicală, pentru a evita înțeparea copilul cu un ac de fiecare dată când este nevoie de sânge.

Ecocardiograma. Acest test este o ecografie a inimii pentru a verifica dacă există probleme cu funcția cardiacă a bebelușului. La fel ca o ecografie fetală, o electrocardiogramă folosește unde sonore pentru a produce imagini în mișcare pe un monitor.

Ecografie. Ecografiile pot fi efectuate pentru a examina organele abdominale cu scopul detectării potențialelor probleme în tractul gastro-intestinal, ficat sau rinichi.

Examen oftalmologic. Un oftalmolog poate examina ochii și vederea bebelușului pentru a verifica dacă există probleme cu retina (retinopatie de prematuritate).

Dacă bebelușul prezintă complicații, ar putea fi necesare alte teste specializate.

Tratamentul prematurității

Tratamentul prematurității poate include mai multe tipuri de terapii pentru recuperare.

1. Terapia Vojta 
2. Kinetoterapie pediatrică

• exerciții specifice (tonifierea musculaturii autohtone; abdomen plus musculatura spatelui de profunzime)
• posturări specifice (statul pe burtă timp îndelungat, ridicatul din decubit lateral cu sprijin pe bazin)

3. Hidrokinetoterapie
4. Masaj

De când se poate începe recuperarea?

ÎNCĂ DIN INCUBATOR. DIN PRIMA LOR ZI DE VIAȚĂ. Cu cât se începe mai devreme, cu atât se vor vedea diferențele mai mari după primul an de viață.

Prognostic

Copiii prematuri necesită îngrijiri speciale. Datorită numeroaselor progrese recente în îngrijirea mamelor și nou-născuților, ratele de supraviețuire pentru sugari prematuri s-au îmbunătățit considerabil. Chiar și așa, toți copiii prematuri sunt expuși riscului de complicații pe termen lung. Problemele de dezvoltare, medicale și comportamentale pot continua pana în copilărie. Unele pot provoca chiar dizabilități permanente.

Părinții copiilor prematuri trebuie sa acorde o atenție deosebită dezvoltării cognitive și motorii a copilului lor. Vorbirea și dezvoltarea comportamentală sunt de asemenea importante. Unii sugari prematuri pot avea nevoie de logopedie sau terapie fizică pe tot parcursul copilăriei.